De ce experții în longevitate
se întorc mereu la saună
Într-o industrie care caută permanent următoarea descoperire, sauna e una dintre puținele practici la care cercetătorii se întorc an după an. Nu pentru că ar fi ceva nou. Ci pentru că datele care există sunt neobișnuit de consecvente pentru ceva atât de simplu: stai la căldură, transpiri, ieși, te răcorești.
Ce s-a măsurat, de fapt,
în Finlanda
Aproape tot ce auzi despre saună și longevitate pornește dintr-un singur loc: un studiu din estul Finlandei, care a urmărit 2.315 bărbați de vârstă mijlocie, între 42 și 60 de ani, începând din anii 1984 până în 1989.
Cercetătorii i-au întrebat, la început, cât de des merg la saună. Apoi i-au urmărit. Timp de douăzeci de ani și opt luni, în medie.
Șase sute unu dintre ei mergeau o dată pe săptămână. O mie cinci sute treisprezece mergeau de două sau trei ori. Două sute unu mergeau de patru până la șapte ori.
Iar când s-au uitat la ce s-a întâmplat cu ei, diferențele dintre cele trei grupuri au fost mai mari decât se aștepta oricine.
Alege ce vrei să vezi. Procentele sunt câți oameni din fiecare grup au fost înregistrați cu acel eveniment, în cei aproape douăzeci și unu de ani de urmărire.
Sursa: Laukkanen și colab., JAMA Internal Medicine, 2015. Studiu observațional pe 2.315 bărbați finlandezi de 42 până la 60 de ani, urmăriți în medie 20,7 ani. Procentele sunt brute, adică înainte de ajustarea pentru alți factori de risc.
Și acum partea pe care majoritatea articolelor o sar.
E un studiu observațional. Nimeni nu a fost repartizat la saună. Cercetătorii au întrebat ce fac oamenii și au așteptat. Ceea ce înseamnă că bărbații care mergeau de șase ori pe săptămână pot fi pur și simplu bărbați mai sănătoși, cu mai mult timp, cu mai puțin de muncit și cu alte obiceiuri bune în jur. Autorii au ajustat pentru fumat, tensiune, colesterol, diabet și greutate, iar diferențele au rămas. Dar ajustarea nu e același lucru cu repartizarea aleatorie.
Plus: toți erau bărbați, toți erau finlandezi, și toți trăiau într-o cultură în care sauna nu e o ședință de wellness, ci o chestie de marți seara. Nu știm cât din asta se transferă.
Căldura e un efort,
iar corpul răspunde ca atare
Când stai la 80 sau 90 de grade, corpul are o singură prioritate: să își țină temperatura internă sub control.
Ritmul cardiac urcă. Vasele de sânge de la suprafață se dilată ca să aducă sângele mai aproape de piele, unde se poate răci. Circulația se redistribuie. Transpiri, deci pierzi lichid și săruri.
Seamănă, ca tipar, cu ce se întâmplă la un efort fizic moderat, doar că fără efortul muscular. De aici vine și comparația pe care o auzi peste tot, cu antrenamentul cardiovascular pasiv. E o comparație utilă, atât timp cât rămâne comparație.
Ideea de fond e alta, și e cea care îi atrage pe cercetătorii care lucrează pe longevitate: nu eviți orice formă de stres, ci îi dai corpului o provocare de mărimea potrivită și apoi îl lași să se refacă. Căldura, frigul, efortul, postul, toate stau în aceeași familie. Partea de refacere nu e opțională, e jumătate din mecanism.
Și creierul,
în aceeași cohortă
Doi ani mai târziu, aceiași cercetători s-au întors la aceiași 2.315 bărbați, de data asta cu o altă întrebare: ce s-a întâmplat cu memoria lor.
Pe parcursul urmăririi s-au înregistrat 204 cazuri de demență și 123 de Alzheimer. Iar tiparul a arătat, din nou, la fel.
Punctul e estimarea. Bara din jurul lui e intervalul de încredere de 95%: domeniul în care se află, cel mai probabil, adevărul. Dacă bara atinge linia punctată de la 1,0, rezultatul nu e semnificativ statistic.
Referința e grupul care mergea o dată pe săptămână. Un punct la 0,34 înseamnă un risc estimat cu aproximativ două treimi mai mic față de grupul de referință. Observă că cele două bare de sus, pentru două sau trei ședințe pe săptămână, trec peste linia de 1,0: acolo datele nu susțin o diferență reală.
Sursa: Laukkanen și colab., Age and Ageing, 2017, aceeași cohortă de 2.315 bărbați. 204 cazuri de demență, 123 de Alzheimer. Ajustat pentru vârstă, alcool, indice de masă corporală, tensiune, fumat, diabet, infarct anterior, puls de repaus și colesterol LDL.
Graficul ăsta e, de fapt, cel mai onest lucru din articol. Nu îți arată doar că numărul e mic. Îți arată cât de mult se clatină.
Saună tradițională
sau infraroșu
Întrebarea apare de fiecare dată, și răspunsul scurt e că nu se pot pune în aceeași propoziție.
Tot ce ai citit mai sus vine din saune finlandeze clasice: aer uscat, 80 până la 100 de grade, apă turnată pe pietre din când în când. Aia e expunerea care a fost măsurată timp de douăzeci de ani.
Cabinele cu infraroșu lucrează altfel. Temperatura aerului e mult mai mică, undeva la 45 până la 60 de grade, iar căldura ajunge direct la piele. Sunt mai suportabile, și probabil de aceea sunt și mai populare. Dar literatura pe ele e mult mai mică, iar cifrele din articolul ăsta nu se împrumută.
Ceea ce nu înseamnă că nu fac nimic. Înseamnă doar că nimeni nu a urmărit încă două mii de oameni timp de douăzeci de ani ca să afle.
Partea la care
nu se uită nimeni: după
Dacă întrebi pe cineva de ce merge la saună, rareori răspunde cu inima sau cu memoria. Răspunde cu cum se simte după.
Și partea aia e mai interesantă decât pare. O ședință de saună îți oferă un lucru care a devenit surprinzător de rar: douăzeci de minute în care nu se poate face nimic altceva. Fără telefon, pentru că se strică. Fără muncă. Fără o listă. Doar căldură și timp.
Apoi vine răcirea, și ea contează. Temperatura corpului urcă în saună și coboară după, iar scăderea aia seamănă cu ce se întâmplă natural în corp înainte de somn. De aceea mulți oameni programează sauna seara, cu o oră sau două înainte de culcare, nu imediat înainte de pat.
Dacă întrebarea ta reală e despre somn, nu despre longevitate, am scris pe larg despre ce se schimbă în a doua jumătate a nopții în de ce te trezești mereu la 3 dimineața, și despre diferența dintre oboseală și somnolență în obosită, dar nu pot dormi.
Iar dacă sauna e deja parte din rutina ta de seară și te interesează ce mai intră acolo, ashwagandha e o plantă folosită de secole în medicina ayurvedică, iar jeleurile noastre declară pe cutie exact ce iei: 600 mg de extract de rădăcină pe porție, standardizat la 5% withanolide. Cifrele alea sunt motivul, nu o promisiune despre ce vei simți.
Cine ar trebui
să fie atent
Sauna nu e pentru oricine și nu în orice condiții.
Cere sfatul medicului înainte dacă ești însărcinată sau alăptezi, dacă ai o afecțiune cardiacă cunoscută, dacă iei medicamente pentru tensiune sau diuretice, dacă ai avut recent un infarct, sau dacă ai tensiune foarte mică și amețești ușor.
Nu intra la saună după ce ai băut alcool. E combinația care apare cel mai des în rapoartele de accidente din saună, în Finlanda inclusiv.
Bea apă înainte și după. Transpiri mai mult decât îți dai seama.
Ieși dacă ți se face rău, dacă ai amețeli sau dacă îți bate inima neregulat. Copiii au nevoie de ședințe mult mai scurte și de supraveghere.
Ce rămâne,
când scoți entuziasmul
Rămâne un tipar consecvent, pe două mii trei sute de oameni și douăzeci de ani, care arată în aceeași direcție și pentru inimă, și pentru memorie. Rămâne o explicație fiziologică plauzibilă. Și rămâne faptul că e una dintre puținele practici de sănătate care nu îți cere să cumperi nimic lunar.
Ce nu rămâne e certitudinea. Nu e un experiment, sunt bărbați finlandezi, și nimeni nu ți-a demonstrat că dacă începi mâine se întâmplă și la tine.
Ceea ce, pentru o practică veche de două mii de ani care te costă un prosop, e probabil destul.
Întrebări
frecvente
Studiul finlandez nu prescrie nimic, doar descrie ce au făcut oamenii. Grupul cu rezultatele cele mai bune mergea de patru până la șapte ori pe săptămână, grupul de mijloc de două sau trei ori. Diferența cea mai mare din datele lor e între o dată pe săptămână și de patru ori în sus, nu între patru și șapte.
Nu se poate spune, pentru că nu a fost studiată în felul ăsta. Toate cifrele din articol vin din saune tradiționale finlandeze, la 80 până la 100 de grade, cu umiditate mică. Sauna cu infraroșu lucrează altfel, la temperaturi mult mai joase, și are în spate studii mult mai mici și mult mai puține.
Nu, și e important de spus limpede. E un studiu observațional: cercetătorii au urmărit ce fac oamenii, nu le-au dat o instrucțiune. Oamenii care merg des la saună pot fi, pur și simplu, oameni mai sănătoși, cu mai mult timp liber și cu alte obiceiuri bune. Asociația e puternică și consecventă, dar rămâne o asociație.
Da, și mulți o fac tocmai pentru asta. Ce contează e pauza dintre saună și pat: corpul are nevoie de timp ca temperatura să coboare la loc, iar scăderea aia e parte din ce se întâmplă natural înainte de somn. Dacă ieși din saună și te bagi imediat în pat, lucrezi împotriva ei.
Comentarii (0)
Nu există comentarii la acest articol. Fii primul care lasă un mesaj!