Suplimente pentru menopauză:
ce s-a măsurat, simptom cu simptom

Menopauza nu e o zi,
e un interval de ani

Prima confuzie e de calendar. Menopauza, ca termen medical, e un punct stabilit retroactiv: ultima menstruație urmată de douăsprezece luni fără sângerare. Nu o recunoști când se întâmplă, o afli un an mai târziu. Tot ce se simte se întinde mult dinainte și mult după acel punct.

Cea mai bună măsurătoare pe durată vine din studiul SWAN, care a urmărit 3.302 femei la șapte centre din Statele Unite, cu evaluări anuale. Durata mediană a bufeurilor și a transpirațiilor nocturne a fost de 7,4 ani, dintre care 4,5 ani după ultima menstruație.

Partea contraintuitivă e alta: nu cele care încep târziu o duc mai greu, ci cele care încep devreme. La femeile cu primele bufeuri apărute înainte de orice schimbare a ciclului, mediana duratei totale a depășit 11,8 ani. La cele care le-au raportat abia după menopauză, 5,66 ani.

Sunt mediane, nu promisiuni: jumătate dintre femei au avut mai puțin, jumătate mai mult. Ce contează e ordinul de mărime: ani, nu săptămâni.

Bufeurile:
cifra care s-a mișcat, și cu cât

Aici e singurul loc în care o familie de ingrediente a produs o diferență clară față de placebo. Sinteza de referință a adunat 62 de studii randomizate și 6.653 de femei, iar pentru frecvența bufeurilor a putut combina datele din 21 de studii cu fitoestrogeni. Rezultatul: o diferență medie de 1,31 bufeuri mai puține pe zi față de placebo, cu un interval de încredere de la 0,61 până la 2,02.

Două lucruri despre cifra asta, pentru că amândouă contează.

Primul: e o diferență între două schimbări, nu numărul de bufeuri pe care îl pierzi. Și grupul cu placebo a raportat mai puține bufeuri la final decât la început, cum se întâmplă aproape mereu la simptome raportate de pacient. 1,31 e cât a rămas după ce s-a scăzut acel efect.

Al doilea: intervalul de încredere nu trece prin zero. Asta e tot ce înseamnă „clar” în statistică, și e mai mult decât se poate spune despre majoritatea ingredientelor din listele care rankează aici.

Fitoestrogenii sunt compuși vegetali, cei mai studiați fiind izoflavonele din soia, genisteina și daidzeina. Forma moleculei le permite să se lege de receptorii de estrogen, mult mai slab decât estrogenul propriu. Mecanismul e plauzibil, iar cifra de mai sus e cât s-a măsurat din el.

Transpirațiile nocturne:
aceeași plantă, alt rezultat

Aceeași sinteză, aceleași studii, aceiași fitoestrogeni. Altă măsurătoare, alt verdict. Pentru transpirațiile nocturne, diferența medie a fost de 2,14 episoade pe 24 de ore, cu interval de la minus 5,57 până la plus 1,29.

Intervalul acela trece prin zero, și asta schimbă totul. Datele sunt compatibile cu o scădere mare, cu una mică și cu niciuna. Când un interval include zero, cifra din mijloc nu e un rezultat, e o imprecizie.

Cohoșul negru, planta cea mai des pusă pe cutiile pentru menopauză, a ieșit la fel: patru studii randomizate, diferență medie de 0,71 bufeuri pe zi, interval de la minus 2,51 până la plus 1,08. Zero e în interval.

Tabelul ăsta e, de fapt, tot articolul. Două coloane de ingrediente, trei rânduri de simptome, o coloană care spune dacă cifra înseamnă ceva. Din șase celule cu rezultat, două rezistă. Întreabă deci mereu pe ce simptom s-a măsurat: un ingredient nu merge sau nu merge în bloc, ci are câte un rezultat pentru fiecare lucru numărat.

Somnul:
procentul urcă odată cu etapa

Somnul e simptomul despre care se vorbește cel mai puțin și se caută cel mai des. Un sondaj SWAN pe 12.603 femei de 40 până la 55 de ani a găsit că 38% raportau dificultăți de somn.

Interesant nu e procentul general, ci distribuția lui. Ajustat pe vârstă, a fost cel mai mare în perimenopauza târzie, 45,4%, și la menopauza chirurgicală, 47,6%. Nu urcă odată cu vârsta, urcă odată cu etapa. Aceeași femeie la 48 de ani raportează altceva decât la 44, dacă între timp ciclul s-a rărit.

Diferențele între grupuri etnice au fost și ele mari, de la 28% la femeile japoneze până la 40% la cele caucaziene. Un indiciu că o parte din cifră nu vine din hormoni, ci din dietă, din cultură și din ce se consideră normal să raportezi.

Legătura cu capitolul 2 e directă. În analizele longitudinale ale aceluiași program, frecvența bufeurilor merge împreună cu șanse mai mari de somn întrerupt, iar asocierea crește cu numărul de zile cu simptome. La multe femei, problema de somn și cea de termoreglare sunt una singură, numărată de două ori.

Dacă te regăsești mai mult în „obosită, dar nu adorm” decât în „mă trezesc transpirată”, am scris separat în obosită, dar nu pot dormi. Despre melatonină, cu doza și cu ora, e mai mult în ghidul de melatonină.

Uscăciunea vaginală:
o cifră mică, dar clară

Al doilea rezultat care a rezistat în sinteza de 62 de studii. Pentru scorul de uscăciune vaginală, diferența medie între fitoestrogeni și placebo a fost 0,31, iar intervalul nu a inclus zero.

Aici e nevoie de o precizare care lipsește din aproape tot ce se scrie pe tema asta. 0,31 nu e o unitate din viața reală: nu sunt mililitri, nu sunt zile, nu sunt procente. E o diferență pe o scală de chestionar, iar scalele nu au fost identice în toate studiile. Statistic, diferența e reală. Cât se simte dintr-o treime de punct nu spune nimeni.

Oasele:
cel mai mare studiu, cel mai modest rezultat

Pe oase există o măsurătoare de alt calibru. Un studiu randomizat a dat 1.000 mg de calciu elementar și 400 UI de vitamina D3 pe zi, sau placebo, la 36.282 de femei la menopauză de 50 până la 79 de ani, urmărite în medie șapte ani.

Analizat după grupul în care au fost repartizate, indiferent dacă au luat comprimatele: densitate la colul femural cu 1,06% mai mare decât la placebo, iar la fracturile de col femural un raport de risc de 0,88, cu interval de la 0,72 până la 1,08. Valoarea 1 e în interval, iar la raporturi de risc 1 e echivalentul lui zero. Pe toate fracturile la un loc, 0,96, cu interval de la 0,91 până la 1,02.

Acum partea pe care listele nu o scriu. Când analiza a ținut cont de aderență, adică a exclus perioadele în care femeile încetaseră să ia comprimatele, raportul la fracturile de col femural a devenit 0,71, cu interval de la 0,52 până la 0,97. De data asta valoarea 1 iese din interval.

Cifrele nu se contrazic, răspund la întrebări diferite. 0,88 răspunde la „ce se întâmplă dacă le dai oamenilor o cutie”, 0,71 la „ce se întâmplă la cei care chiar le iau”. Și amândouă duc în același loc: formatul pe care îl iei zilnic bate formatul teoretic mai bun.

Despre vitamina D separat, cu cifrele din analiză și cu dozele: valori normale vitamina D și câte unități de vitamina D pe zi.

Ce are ROOTFUL
pentru etapa asta

Cifrele de pe etichetă. Ritual Menopauză sunt două cutii de jeleuri, 30 de porții fiecare. Cutia de zi: 400 mg de oțet din cidru de mere și 300 mg de atomizat de kombucha pe porție de două jeleuri, cu gust de zmeură. Cutia de seară: 5 mg de melatonină obținută din fistic, Pistacia vera, plus 200 mg de extract de mușețel 25:1 și 200 mg de extract de lavandă 10:1. Fără zahăr adăugat, fără gluten, fabricate în România.

Ce se poate spune simplu. Melatonina contribuie la reducerea timpului necesar pentru a adormi. Efectul se obține prin consumul a 1 mg cu puțin timp înainte de culcare, iar porția de seară conține 5 mg. Despre mușețel și lavandă scriem ce sunt și cât e în ele. Despre celelalte două: oțet de mere, ce e dovedit și ce nu și ciuperca kombucha, proprietăți.

Unde se potrivește. Pe un singur rând din tabelul de la capitolul 3, somnul, și doar pe o parte din el: timpul până adormi. Pe bufeuri, pe transpirații nocturne, pe uscăciune și pe oase nu are ce să îți ofere. Pentru acelea, discuția e cu medicul tău.

Un ultim lucru, pentru că e cel mai util. Între un ingredient cu o cifră frumoasă și un produs pe care îl iei chiar în fiecare seară, ia-l pe al doilea. Pe șapte ani de mediană, ritmul bate doza. Cum se citește o etichetă până la capăt: cum aleg un supliment bun.

Întrebări frecvente